schimbă-mi visele cu un pumn de aminitire,
ascunde-mă in tăcerea lor!
aş vrea să zac in gând
şi să mă preschimb in picătură de timp
să trec nevăzută sub pleoapele visătorilor de sub stele,
să mă arunce paşii dincolo de necuprins.
dă-mi aminitiri prăfuite, bătrâne
şi cu răspunsuri mute,
culege-mă din potrivirea timpului trecut intr-un ceas fără limbi,
visează-mă ca amintirea unei nestemate...
Şi apoi inmoaie-ţi trupul in fericirea ce o să vină.
Frumoasa poezia !
RăspundețiȘtergere