Pagini

marți, 22 iunie 2010

Acolo unde m-am născut




Dacă n-aş fi...aş sta,
m-aş ascunde in etern de lumină,
deşi eu sunt nemurirea.
Aş sta sublim, aprinsă de plăcere,
să caute absurzii in lumina mea răspunsuri.

Dacă n-aş fi...aş sta
lângă neantul de tăcere strâmbă
cu un pahar de apă care să-mi ajungă
să sting intunericul venit să-mi smulgă aripile.

Dacă n-aş fi...aş sta
mai dreaptă decât munţii in faţa neinceputului,
deşi eu sunt geneza neincepută a universului obtuz,
sunt timpul fără vârstă născut din netrecut.

Aş sta să fiu...
măcar un ghem de clipe seci in lumea care s-a oprit să fie
şi doar pentru că n-o cunosc, o las in pace să existe,
să-i aparţin,
iar ea, fără să fie, să-mi aparţină mie.

7 comentarii:

  1. Am asteptat cam mult noile postari, dar a meritat. E alta muzica aici, e ceva care ma face sa vad o aura fericita.

    RăspundețiȘtergere
  2. superbe noile versuri.felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  3. “Oricare ar fi jocurile in care intram suntem datori sa nu ne jucam cu noi insine” – Ralph Waldo Emerson

    RăspundețiȘtergere
  4. Marius Baimagean23 iunie 2010, 16:50

    Nu te intreba de ce are nevoie lumea. Intreaba-te ce te face viu, si fa acel lucru. Pentru lucrul de care are nevoie lumea sunt oamenii vii.

    RăspundețiȘtergere
  5. Un poet este o fiinţă nefericită a cărei inimă este sfâşiată de suferinţe secrete, dar ale cărei buze sunt atât de ciudat alcătuite încât atunci când suspinele şi ţipetele le scapă, sună ca o muzică frumoasă.

    RăspundețiȘtergere
  6. ...adica imi plac mult versurile tale :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Asta este preferata mea.

    RăspundețiȘtergere