Raspunde tacerii din varful gramezii de vise nenascute,
trage cortina peste privirea de trupuri oarbe!
- Stii? Cand ploua in Mai,
ascultam langa fereastra scancetul pamantului...
Peste durerea lui aruncam
priviri vii cu gust de cuvinte.
Il oblojeam cu versul meu, fiu de dorinta.
Asa ca...
raspunde tacerii din varful gramezii de vise nenascute,
pune zavorul Cosmosului.
foarte frumos spus, cuvinte bine alese
RăspundețiȘtergeresurprinzator...
RăspundețiȘtergereimi desprind gandul inundat de ploaie de fereastra neatinsa inca de stropi si imi urc privirea pana in abisul asta de un calm atat de dulce pe care il descrii...
sa mai pun zavorul?...
Da...
RăspundețiȘtergereE..atat de liniste...
Dar acum e intuneric
Si umbra amintirii...
Viata
Mi se scurge printre degete
Lucrurile cele mai frumoase
Dureaza o clipa
Totul e o dovada
A trecutei fericiri de ieri...
Ca si când nu nimic ar fi fost.
Se pare ca..
Cineva a uitat sa puna zavorul Cosmosului.